Despre sageti

       Tobele de razboi rasuna pe campia inverzita. Norii grii se astern deasupra noastra iar cioriile se pregatesc de festinul ce va urma. Sunt infanterist in divizia a 2 a din avangarda. Nu imi e frica de moarte.

       Alergam furibund spre tabara adversa, 100 de metrii ne despart de ei, iar ei alearga spre noi tipand infricosator. Adrenalina imi pulseaza in sange si uit de armura grea de otel ce o port. Deodata cerul se intuneca, au lansat sagetiile. Prima sageata aterizeaza la un metru de mine, a 2 a mai departe, doi tipi din spatele meu nu au noroc si sunt ucisi pe loc.  5 sageti pica consecutive in fata mea. Am mai ramas jumate din avangarda, alergam. Al 2-lea rand de sageti porneste spre noi.  Sunt lovit dar armura grea ma apara de moarte si scap cu o singura zgarietura pe aparatoarea de umar. A 2-a sageata imi loveste tibia, dar din nou este deflectata de otelul gros care imi apara piciorul. O sageata reuseste sa imi patrunda prin aparatoarea mai subtire ce imi apara stomacul. Alerg in continuare. Inca una ma loveste tot acolo iar eu reusesc sa le scot pe amandoua, nu au intrat prea adanc, daca am noroc voi supravietui. Acum trag cu sageti de tip randunica , care atunci cand patrund nu le mai poti scoate. Una ma loveste in incheietura armurii, intre mana si piept si ma prabusesc la pamant.  Incerc sa o scot dar nu pot. Ma doare si vad cum sangele incepe sa se prelinga pe aparatoarea pieptului. Respir mai greu.

         Sagetiile sunt oamenii pe care ii vom intalnim in decursul vietii. Majoritatea vor trece pe langa noi fara sa ne afecteze in vreun fel: straini. Putini vor reusii sa ne ”zgarie” si sa aiba o influenta mica: cunostiinte .De unii ne vom atasa pentru scurt timp: colegi, relatii scurte. Iar unul sau doi vor fi de tip randunica si vor reusii sa intre cu adevarat in sufletul nostru. Ne vom atasa de ei atat de mult incat nu vom putea sa ii scoatem din viata noastra fara sa suferim :prieteni, iubite,parinti.

Despre camera mea

        Camera mea era vopsita in negru.Aerul era imbacsit de fum de tigari si mirosea a vechi. Pozele cu amintiri neplacute umpleau peretii, poze in care eram suparat, in care eram nervos sau dezamagit, stateau toate la loc de cinste. Candelabrul deasupra camerei nu mergea, iar un paianjen isi tesuse panza in jurul acestuia.

          Apoi ai aparut tu. Mai intai ai tras jaluzelele, iar pentru prima oara de cand am camera asta, am fost inundat de lumina. Am vazut soarele pentru prima oara, razele lui incalzindu-mi fata. Auzisem ca exista dar nu ii simtisem pana acum caldura. Apoi ai deschis geamul. Aerul a inceput sa se curate iar in scurt timp camera s-a umplut de aer curat, proaspat. O tenta usoara de parfum se mai invartea lin, dansand prin camera.Parfumul tau. Apoi ai vopsit peretii. Rosii,galbeni,verzi, toate culoriile, culori vii in general, culori puternice iar rosul era predominant. Apoi ai aruncat toate pozele si ai pus altele in schimb. Poze cu noi, poze cu tine, si de atunci in fiecare zi pui o poza noua. Paianjenul de pe candelabru ti-a fost frica sa il omori asa ca a trebuit sa fac eu asta, dar panza ai curat-o tu. Intr-un timp atat de scurt camera era de nerecunoscut. Din urata si neprimitoare a devenit deschisa si confortabila.

        Sufletul e un lucru abstract, iar singura modalitate prin care il pot descrie e sa il asemuiesc unui lucru palpabil,fizic.Cum ar fi o camera.Camera mea, sufletul meu.

Revolutia Macaciilor

Introducere:

     Macacii japonezi (Macaca fuscata), carora li se mai spune si Maimutele de Zapada, traiesc in aer liber intr-o zona acoperita de zapada timp de  patru luni pe an. Jigokudani este singurul loc din lume unde maimutele fac baie in izvoare calde naturale. Aceasta baie nu numai ca este placuta, ci este si vitala pentru supravietuirea lor la temperaturiile negative extreme.Problema este ca nu toti membrii grupului au voie sa faca baie in aceste izvoare, ci doar cei privilegiati, masculii dominanti si cei ce se inrudesc cu acestia.Pentru mai multe informatii: Wikipedia

       [...]John era in culmea disperarii, fiul sau  murise de frig in noaptea asta, cea mai rece noapte de la "Marele Inghet" de acum 50 de ani. Nu era singurul parinte ce isi plangea fiul, Koko, Moko si inca vreo 10 macaci adulti isi tineau in brate odraselele rapuse de frigul groaznic din seara precedenta.

-Asa ceva e inadmisibil! Spuse John, cu lacrimi in ochi.

-Fiul meu de 2 luni a fost inlaturat azi noapte din izvorul termal pentru ca una dintre verisoarele lui Big-Mako, nu avea destul loc ca sa se intinda, dar fiul meu are 10 centimetri..pardon avea, si nu o incomoda mai deloc.

-Da, asa e! Se auzi intr-un vuiet colectiv, vorbele celorlalti parinti nervosi.

-Si fiica mea a murit pentru ca matusa lui Big-Mako, avea nevoie de 50 de centimetrii in stanga si 50 de centimetri in dreapta ca sa nu se atinga nimeni de blana ei.

-HUOO! Se auzi mai tare ragetul macaciilor. Koko incepu sa si loveasca pieptul.

-Si noi muncim ca si BIG-MAKO ,si noi ne trezim dimineata si ne pierdeam toata ziua cautand hrana! SI noi luptam ca sa ne aparam teritoriul! Noi am fost cei care am suferit cel mai mult in "Marea Infruntare"din vara trecuta. Koko, urechea ta e pierduta sau a lui Big-Mako?

-A mea! Zise Koko, cu o voce severa.

-Moko, cand fii lui Big-Mako erau inconjurati de 5 macaci din clanul rival, nu tu ai atras atentia asupra ta ca sa ii salvezi? SI cu ce rasplata? Cu ce rost? Doar ca sa isi bata joc de noi?

-Moarte!!!striga o voce razleata din multime.MOARTE! ,o gandeau cu totii, dar niciunul nu avu curajul sa o rosteasca

-E regele nostru, si legea noastra spune ca pe el trebuie sa il urmam.Sa te razvratesti in fata regelui este un pacat capital pentru noi, si doar un nebun ar face-o. Fiul meu e mort pe nedrept.Eu sunt nebun.

-OMORATI REGELE! Striga din nou vocea din multime

-Ce rost are?Spuse John dezamagit.

-Daca regele moare,altul il va urma... 

-Poate unul mai bun, probabil unul mai rau? Si ce am rezolvat atunci? 

-NU, Solutia nu e moartea. Problema nu e regele, oricine ar fi rege ar face la fel, puterea I se va urca la cap, si stim cu totii ca daca oricare dintre noi ar avea puterea aceea, am incerca sa facem tot ce putem sa ne fie noua bine si familiei noastre. La fel face si Big-Mako. Problema nu e el! Problema e sistemul. Sistemul nu e bun, suntem condusi de unul singur, si legea noastra spune ca nimeni nu poate sa ii comenteze acelui individ. Suntem lipsiti de aparare in fata acestuia. Nu, noi trebuie sa ne schimbam LEGEA, trebuie sa ne schimbam societatea cu totul. Locul in izvor trebuie castigat nu prin descendenta ci prin munca. Cei ce ajuta mai mult familia noastra de macaci sunt cei ce merita rasplatiti, pentru ca ei trebuie sa ramana in viata, cei ce ne aduc mancarea pe masa in fiecare zi, si cei ce lupta ca sa avem un copac in care sa stam. Ei nu cei ce stau toata ziua si se balacesc! EI nu cei ce prin nume se cred mai presus decat restul! EI!

Dupa ce John termina, Macacii izbucnira in urlete,se batura in piept, isi ridicara mainiile deasupra capului si urlau la unison: JOHN JOHN JOHN

        Familia regala era in izvor,se balacea, in timp ce ceilalti trebuiau sa fie la munca, cautand hrana.

Deodata arborii din stanga izvorului incepura sa se se miste,crengiile se balanganeau nenatural iar vuietul care venea din aceasta parte de padure ajunse si la urechiile lui Big-Mako, care iesi din apa . Ne ataca! Fu primul lui gand. Macacii mei sunt la munca si nu pot veni sa apere teritoriul, izvorul e pierdut, regatul meu e pierdut!

Deodata dintre copaci iesi Mako cu Koko si cu John, urmati de alti 20 de macaci, sustinatori ai cauzei lui John.La vazul acestora Big-mako se relaxa.

-A, sunteti doar voi, credeam ca suntem atacati. De ce nu sunteti la lucru? Spuse Regele pregatindu-se sa reintre in apa?

-Big-Mako, am decis sa te alungam din familie! Spuse John, vocea acestei revolutii.

-Hahahahaha, Rase regele, ma prefac ca nu am auzit. Ia-ti talpasita John, pana nu ma intorc la tine si te distrug.

In momentul acela macacii il inconjurara pe rege.

-Plecati din calea mea, ce v-a apucat? Tipa regele ca un nebun, speriat de intorsatura de situatie? --SUNT REGELE VOSTRU!

-Nu mai avem rege! Spuse John.Ai doua alegeri, ori parasesti familia, ori mori.

Big-Mako se uita in jur cautand o scapare,privirea I se incrucisa cu privirea lui Mako, apoi cu a lui Koko, si vazu ura in ochii lor. Decise sa plece cu coada intre picioare, dar cu capul pe umeri. 

De ce?

       De ce te iubesc? Stau eu si ma gandesc ca raspunsul la aceasta intrebare ar fi un cadou potrivit aniversarii noastre de 1 an. Si de jumate de ora tot scriu linii si le sterg, vreau sa descriu cat mai bine sentimentul  ce mi-l produci da’ parca nu am cuvinte. Ar putea fi si asta o chestie…ceva de genu:”Dragostea ta ma lasa fara cuvinte” dar nu suna asa cum as vrea.

       De ce? De ce pe tine? De ce esti ultima careia ii zic noapte buna, si prima careia Ii urez buna dimineata? De ce esti prima pe care am sunat-o dupa ce am luat carnetul si de ce vei fi prima pe care o voi suna dupa  ce voi lua bacul cu 9? De ce ma faci sa vreau sa invat sa dansez doar pentru a putea dansa o melodie lenta cu tine, la fel cum vad ca se intampla in mai toate filmele romantice? De ce ma faci sa vreau sa fiu sensibil si sa scriu chestii dinastea romantice pe blog? De ce ma faci sa vreau sa te fac mereu fericita cand esti suparata? De ce esti asa de frumoasa? De ce imi vine sa zambesc  doar cand ma gandesc la tine? De ce stii tot despre mine? De ce stiu tot despre tine? De ce? De ce ma faci sa vreau sa iti dau haina mea atunci cand ti-e frig? De ce nu iti iei niciodata servetele sau guma cu tine? De ce nu crezi ca , capy de portocale vindeca raceala? De ce asculti maroon 5? De ce stii atat de multe despre stele? De ce a fost luna plina la prima noastra intalnire? si de ce mi-a luat atat de mult timp sa iti raspund la intrebarea: " Ai frati sau surori"?

      Chiar daca poate nu stiu de ce o fac,  nu cred ca are prea mare importanta. La multi ani A. Te iubesc