miercuri, 8 mai 2013

Despre fericire


      Unde sunt? Ce e cu mirosu asta? E intuneric bezna si sunt cumva prins intre doua scaune. Lumina intra printr-o spartura din acoperis. Nu e acoperis. Sunt intr-un avion..sau ce a mai ramas dintr-un avion. Incep sa imi amintesc. Turbulentele, apoi zgomotul infernal, tipetele, apoi liniste totala. In stanga mea un cadavru plin de sange si cu hainele jerpelite. Eu sunt bine, daca nu punem la socoteala cele cateva julituri. Ma ridic si ies din conserva asta de otel. E cald rau, si e doar nisip, nisip cat vezi cu ochii. Mergeam spre Australia, in ce cacat de desert sunt? Calm,pune-ti ordine in ganduri. Respira adanc si lent de 10 ori apoi rapid si des de 10 ori. Esti calm. Ce ne facem? Ce ma fac? Sunt singur, si nu stiu unde sunt. Ma uit in jur. In dreapta mea se vad la mare distanta niste munti. Imi e imposibil sa apreciez cat de departe ma aflu de ei. Cacat ,nu o sa mor aici. Sigur in muntii aia o sa gasesc hrana si apa, si poate o asezarea omeneasca. Ma pregatesc de drum. Imi fac un turban ca si beduinii. Gasesc apa si hrana in avion, dar nu o pot lua cu mine, m-ar incetinii prea tare, asa ca un flacon de 2 litrii si 2 conserve ar trebui sa fie indeajuns. Plec. Soarele e fix deasupra mea deci e ora 12. E groaznic de cald. Din cand in cand ma mai intorc si vad cum ma indepartez din ce in ce mai mult de avion, pana cand ajung sa nu-l mai vad. Acum ma uit doar la munti, merg si merg si merg dar curand raman fara apa. Transpir extrem de mult si imi e prea sete. Muntii par la fel de departe, nu voi ajunge niciodata.Decid sa ma intorc la avion. Ma intorc si merg. Imi e sete. Avionul nu se vede. Deja merg de mult timp si ar fi trebuit sa ajung la avion dar nu e nicaieri. Imi e prea cald, ma asez putin. E seara. E frig. Cum naiba poate fi asa de cald ziua si asa de frig noaptea? Merg pentru a ma incalzi dar imi dau seama repede ca nu stiu in ce directie sa o iau. Ma asez. E frig, iar eu mi-am aruncat hainele pentru ca imi era prea cald. Regret ca am plecat de la adapostul fuzelajului. Regret ca mi-am aruncat hainele. Apoi deodata imi e cald.
         
         ***
           -Baza,aici elicopterul 1, am gasit epava avionului prabusit. Interventia a fost prompta, am reusit in 4 ore sa ajungem la avion datorita sistemului gps integrat in acesta. Trimitem coordonatele prin satelit si un echipaj jos sa caute supravietuitori.
         ***
            -Buna ziua domnule,avem o problema.
            -Ce problema?
            -Pe lista de zbor sunt 180 de persoane iar in avion am gasit doar 179.
            -Sunteti siguri?
            -Da
            -Atunci porniti cautariile.
         ***
            -Baza, aici elicopterul 1, am gasit cred persoana 180. Din pacate este prea tarziu. Trebuia sa stea la avion.
          
            Asa sunt oamenii. Fugim sa cautam fericirea, iar fericirea fuge sa ne gaseasca. Nu o vom intalnii niciodata pentru ca in epoca vitezei am evoluat atat de mult incat am ajuns sa alergam mai repede decat aceasta. Nu apreciem ce avem, mereu vrem mai mult, iar atunci cand pierdem ceea ce am avut, il vrem din nou, iar de data asta nu il mai putem obtine. Opriti-va din alergat. Odihniti-va putin. Dati-va seama de ce aveti. Cei tineri vor bani, batranii cu bani vor tinerete, cei ce se iubesc vor bani, iar cei cu bani vor iubire. Fericirea nu e o cursa cum am fost mintiti sa credem."The pursuit of happiness" nu exista.Nu exista pentru ca fericirea e deja in noi. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu